tulburari de personalitate

Tulburările de personalitate

          Cauzele medicale ale modificărilor de personalitate

          Tulburarea de personalitate organică – o alterare semnificativă a modelelor obişnuite ale comportamentului premorbid, în special fiind afectate expresia emoţională, trebuinţele şi impulsurile; funcţiile cognitive sunt defectuoase în special sau în sfera planificării propriilor acţiuni şi anticipării consecinţelor lor pentru subiect.

            Cauze medicale ale schimbărilor de personalitate: demenţa corticală, tumorile SNC, afecţiuni ale lobului frontal, traumatisme craniene, intoxicaţii, sindrom postconvulsiv, psihochirurgie, accidente vasculare cerebrale, hemoragii subarahnoidiene, demenţă subcorticală, afecţiuni ale lobului temporal.

            Caracteristici ale tulburării de personalitate organice:

            a. capacitate constant redusă de a persevera în activităţi cu scop, mai ales când implică lungi perioade de timp şi satisfacţii amânate;

            b. comportament emoţional alterat, caracterizat prin labilitate emoţională, bună dispoziţie superficială şi nejustificată (euforie), veselie neadecvată, schimbare rapidă spre iritabilitate sau scurte explozii de furie; în unele cazuri poate apărea apatia predominantă;

            c. dezinhibarea expresiei necesităţilor şi impulsurilor fără a lua în considerare consecinţele sau convenţiile sociale;

            d. tulburări cognitive sub forma suspiciunii sau ideaţiei paranoide şi/sau preocupare excesivă pentru o unică temă de obicei abstractă;

            e. alterare marcată a debitului şi fluenţei verbale: circumstanţialitate, hiperimplicare, vâscozitate, hipergrafie;

            f. comportament sexual alterat (hiposexualitate sau schimbarea preferinţei sexuale).

            Tulburările de personalitate. Delimitări conceptuale

          Tulburările de personalitate – trăsături (modele de gândire şi relaţionare cu mediul şi cu propria persoană) inflexibile şi dezadaptative care provoacă fie perturbări în funcţionalitatea socio-profesională a individului, fie disconfort subiectiv; ansamblul caracteristic şi persistent de trăsături, predominant cognitive, dispoziţionale şi relaţionale, ilustrate printr-un comportament care deviază în mod evident şi invalidant de la expectanţele faţă de persoana respectivă şi de la normele grupului său social şi care nu mai realizează funcţia homeostatică pentru mediul social al subiectului. Aceste trăsături se recunosc încă din adolescenţa târzie şi persistă toată viaţa, atenuându-se de obicei o dată cu înaintarea în vârstă.

            Personalităţile dizarmonic-psihopate se caracterizează prin:

            a. dizarmonie caracterială gravă şi persistentă care se exprimă prin diverse tipologii;

            b. această tulburare influenţează negativ (perturbator) existenţa interpersonal-socială a individului; judecata morală poate fi deficitară;

            c. dizarmonia este urmarea disontogenezei persoanei, anormalitatea este anevolutivă şi greu influenţabilă prin educaţie, sancţiuni sau tratament psihiatric.

            Caracteristici ale personalităţilor “sociopate” sau “nucleare”, antisociale:

a. subiectul urmăreşte satisfacerea propriilor interese şi plăceri fără a ţine cont de alţii (egocentric, hedonic);

b. subiectul este de acord cu comportamentul său (egosinton);

c. în situaţii conflictuale consideră că alţii sunt vinovaţi (extrapunitiv);

d. îi determină pe alţii să sufere mai mult decât suferă el însuşi;

e. atitudinea activă şi heteroagresivă predomină asupra celei inhibate;

f. lipsa de adecvare nuanţată la diverse situaţii, incapacitatea de a învăţa din experienţă (psihorigiditate).

Etiologia tulburărilor de personalitate

În etiologia tulburărilor de personalitate îşi aduc aportul ereditatea, factorii perinatali, factorii de microorganicitate, factorii de dezvoltare.

Tulburările de personalitate sunt alcătuite din trăsături de personalitate care arată o persistenţă maladaptativă şi inflexibilitate şi care sunt pattern-urile durabile ale comportamentului:

a. trăsăturile nu sunt patologice în sine şi nici diagnosticabile ca tulburări mintale;

b. recunoaşterea acestor trăsături mediază înţelegerea reacţiilor faţă de stres, boală sau oricare situaţie cu implicaţii medicale.

Clasificarea tulburărilor de personalitate. Ipostaze clinic-medicale

            Caracteristici ale pacienţilor cu tulburări de personalitate:

• modele de comportament cronice şi durabile, nu episodice
• blamarea constantă a altora
• uşor de înfuriat sau de făcut geloşi
• ego-sintonie
• funcţia socială sau ocupaţională tulburată
• dependenţă sau independenţă excesivă
• frecvent ‘dezamăgiţi’ de către partener
• impulsivitate sau compulsivitate
• exacerbare produsă de afecţiuni ale SNC, traumatism cranian şi stres
• standarde şi opinii inflexibile
• iritabilitate
• abilităţi empatice reduse
• înşelarea persoanelor pentru a ajunge la un rezultat final
• egocentrism
• deseori rezistenţă la tratament
• trecere de la subevaluare la supraevaluare
• relaţii interpersonale tulburi sau instabile

1. Tulburarea de personalitate paranoidă

Caracteristica centrală o reprezintă neîncrederea şi suspiciozitatea faţă de alţii, ale căror intenţii sunt interpretate ca rău-voitoare şi care persistă chiar în faţa unor dovezi puternice că nu există nici un motiv de îngrijorare. Paranoizii tind să fie anxioşi, distanţi, fără umor şi certăreţi, exagerând adesea starea de fapt. Sunt revedincativi, ranchiunoşi şi impacabili faţă de insulte, injurii sau ofense. În activitatea profesională depun multe eforturi şi dacă se află în situaţia de a munci individual se descurcă foarte bine. Au dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor sau prietenilor.

2. Tulburarea de personalitate schizoidă

Caracteristica principală este lipsa de interes faţă de alte persoane şi relaţii sociale. Sunt indiferenţi la laude sau critici. Sunt nişte singuratici şi exprimă puţine emoţii. Sunt retraşi, lipsiţi de simţ al umorului, reci şi aplatizaţi emoţional. Deşi sunt izolaţi social şi au afectivitatea aplatizată (caracteristici ale schizofreniei) nu au tulburări de gândire, idei delirante sau tulburări de limbaj ori percepţie, de aceea nu pot fi consideraţi schizofreni.

3. Tulburarea de personalitate schizotipală

În prim plan se află deficite sociale şi interpersonale manifestate prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capacităţii de a stabili relaţii intime, precum şi prin distorsiuni cognitive şi de percepţie şi excentricităţi comportamentale. Schizotipalii au o gândire magică sau credinţe stranii care le influenţează comportamentul şi sunt incompatibile cu normele culturale sau subculturale. De asemenea, ei trăiesc experienţe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale. Au o gândire şi un limbaj bizar, vag, circumstanţial, metaforic, supraelaborat sau stereotip.

4. Tulburarea de personalitate antisocială/dissocială

Denumiţi adesea şi sociopaţi, antisocialii sunt caracterizaţi prin: desconsiderarea şi violarea drepturilor altora, impulsivitate şi incapacitate de a face planuri de durată, iritabilitate şi agresivitate, neglijenţă pentru siguranţa proprie şi a altora, iresponsabilitate prin inconsecvenţă profesională sau financiară, lipsa de remuşcare, sfidarea legilor şi normelor sociale, incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, incorectitudine, minciuni repetate, manipularea altora pentru profitul sau plăcerea personală. Ei pot forma relaţii interpersonale cu uşurinţă, dar natura acestora este superficială.

5. Tulburarea de personalitate borderline

Caracteristica principală o constituie instabilitatea relaţiilor interpersonale, a imaginii de sine şi a afectului, precum şi impulsivitatea manifestată prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de substanţă, mâncat excesiv, relaţii sexuale dezorganizate etc. Indivizii alternează între extremele de idealizare şi devalorizare, între iubire şi ură în relaţii şi faţă de propria persoană. Caracteristic este sentimentul de vid interior pe care aceştia îl resimt. Pot avea o perturbare a identităţii. Apar manifestări frecvente de furie cu incapacitatea de a-şi controla mânia. Pot avea un comportament automutilant şi ameninţări recurente de suicid. Nu suportă solitudinea şi sunt instabili afectiv.

            6. Tulburarea de personalitate histrionică

            Este caracterizată prin emoţionalitate excesivă şi comportamente de căutare şi captare a atenţiei. Istericul se simte nemulţumit atunci când nu se află în centrul atenţiei, îşi schimbă rapid emoţiile, care sunt superficiale, în funcţie de emoţiile anturajului (poekilotimie). Catarsisul afectiv este facil. Individul este sugestionabil, uşor de influenţat, are tendinţa de a dramatiza conţinutul vorbirii şi un stil de comunicarea colorat, impresionabil. Consideră relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate. Are un comportament seductiv şi provocator sexual. Este manipulativ, orientat spre satisfacerea propriilor interese. Se entuziasmează facil şi efemer. Pot exista ameninţări cu suicidul.

            7. Tulburarea de personalitate narcisică

            Este caracterizată prin grandoare, necesitatea de admiraţie şi lipsa de empatie. Are sentimentul de autoimportanţă, fantasme de succes uriaş şi putere. Necesită admiraţie excesivă şi îşi subliniază repetat şi exagerat calităţile. Este sensibil la critică şi pierderi. Are pretenţii exagerate de tratament favorabil şi supunere dorinţelor sale. Profită de alţii pentru a-şi atinge scopurile şi este lipsit de empatie. Comportamentul său este arogant şi sfidător, tinzând să-I minimalizeze pe ceilalţi. Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiectează asupra interlocutorilor.

            8. Tulburarea de personalitate evitantă/anxios-evitantă

            Se caracterizează prin inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi hipersensibilitate la evaluare negativă. Evită activităţile profesionale care implică contactul interpersonal semnificativ, datorită fricii de critică, dezaprobare sau respingere. Manifestă reţinere în relaţiile intime, de teama de a nu fi ridiculizat şi este inhibat în relaţii noi datorită sentimentelor de inadecvare. Ataşamentele personale sunt restrictive. Se consideră inapt social, inferior celorlalţi, neatractiv şi se subestimează. Este ezitant în a-şi asuma riscuri sau în a se angaja în activităţi noi pentru a nu fi pus în dificultate. Este interpretativ şi hipersensibil faţă de comentariile celorlalţi.

            9. Tulburarea de personalitate dependentă

            Se caracterizează prin necesitatea excesivă de a fi supervizat, îndrumat, ceea ce duce la un comportament de supunere şi adeziv, din cauza fricii de separare. Are dificultăţi în a lua decizii comune, fără reasigurări şi sfaturi din partea altora. Necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieţii lui. Are dificultăţi în a-şi exprima dezaprobarea faţă de alţii de teama de a pierde aprobarea sau suportul acestora. Are dificultăţi în a iniţia proiecte sau a face ceva singur datorită lipsei de încredere în judecata proprie şi în capacităţile sale. Merge foarte departe spre a obţine solicitudine până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri neplăcute. Caută urgent o altă relaţie drept sursă de supervizare când o relaţie strânsă se întrerupe. Îi este exagerat de frică de a fi lăsat să aibă singur grijă de sine şi se simte lipsit de ajutor când rămâne singur.

            10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

            Caracteristica principală este preocuparea pentru ordine, perfecţionism şi control mental şi interpersonal în detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei. Este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa fel încât obiectivul major al activităţii este pierdut. Prezintă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor. Este excesiv de devotat muncii şi productivităţii mergând până la excluderea activităţilor recreative şi prieteniilor. Este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de morală, etică, valori. Refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii în afara situaţiei când aceştia se supun stilului său. Adoptă un stil avar de a cheltui. Manifestă rigiditate şi încăpăţânare.

            Alte tulburări de personalitate

·         tulburarea de personalitate depresivă

·         tulburarea de personalitate emoţional-instabilă

·         tulburarea de personalitate pasiv-agresivă

·         tulburarea de personalitate masochistă (nevalidată) – caracteristicile au fost preluate de tulburarea dependentă şi tulburarea pasiv-agresivă

·         tulburarea de personalitate sadică (nevalidată) – caracteristicile au fost preluate de tulburarea antisocială

Tipul de personalitate	Trăsături esenţiale	Trăsături asociate	Complicaţii
Paranoidă	Suspiciozitate exagerată, neîncredere generalizată, controlul fidelităţii şi autenticităţii datelor, faptelor şi situaţiilor, interpretativitate, reţinere, distanţare, ermetizare, non-confidenţialitate, tendinţe de putere, valorizare, dificultăţi relaţionale, de integrare şi armonizare	Rigoare logică, argumentativitate şi persuasiune, combativitate şi tenacitate, nevoia de a fi recunoscut, stimat, slabă toleranţă la pierdere, eşec sau frustare, intoleranţă la minimalizare, rejecţie, ignorare, heteroatribuirea insucceselor, rezonanţă afectivă redusă, tendinţă la autonomie, incapacitate de cooperare, exigenţă şi intransigenţă, tendinţă de autovalorizare, atitudine de supraestimare şi fantasme de grandoare şi omnipotenţă, supravalorizarea rangului, dispreţul pentru cei slabi, incapabili	Scurte episoade psihotice Poate apărea ca antecedent premorbid al depresiei majore, schizofreniei, tulburărilor delirante
Schizoidă	Introversie marcată, detaşare de realitate, sociofobie, non-implicare, rezonanţă afectivă redusă, disponibilitate scăzută de a trăi pierderea, eşecul, frustrările, preferinţe pentru activităţi solitare, conduită neconvenţionala sau bizară	Înclinaţie spre introspecţie şi reverie, indiferenţă faţă de lauda sau critica celorlalţi, preocupări reduse ori absente pentru activitatea sexuală	Poate apărea ca antecedent premorbid al tulburării delirante, schizofreniei sau tulburării depresive majore
Schizotipală	Aspecte particulare şi excentricităţi în comportament şi în prezentare, rezonanţă afectivă redusă, relaţionare slabă, ideaţie dominată de convingerea că posedă însuşiri rare, particulare, ilustrate prin clarviziune, capacitate de premoniţie, telepatie sau superstiţii	Convingeri şi experienţe senzoriale insolite, ciudate sau gândire magică, anxietate de fundal cu conţinut social, episoade psihotice tranzitorii, ruminaţii obsesive cu conţinut dismorfofobic, sexual sau agresiv, exprimare circumstanţială, metaforică, hiperelaborată	Suicid, episoade cvasi-psihotice tranzitorii, tulburarea delirantă, tulburare schizofreniformă, schizofrenie, depresia cu alura distimică, episoade depresive majore
Antisocială	Sfidarea şi violarea normelor, regulilor şi obligaţiilor sociale, conduită insensibilă, arogantă şi dispreţuitoare, lipsă de regret, remuşcare sau sentimente de culpabilitate, disponibilitate de continuă reiterare a actelor sale indezirabile, iritabilitate, impulsivitate, manifestări clastice şi agresivitate, ignorarea consecinţelor conduitei sale, incapacitatea de a învăţa din experienţe negative, tendinţa de a blama şi injuria pe alţii, incapacitate de a menţine relaţii autentice şi durabile	Instabilitate psihică, ignorarea problemelor personale curente şi de perspectivă, siguranţă de sine, aroganţă, supraestimare şi dispreţ pentru muncă, aspect şi ţinută corectă, agreabilă, volubilitate în comunicare, antecedente personale în care se distinge minciuna, înşelăciunea, evaziunea, numeroase acte ilegale sau imorale	Alcoolismul şi toxicomania, tulburare de somatizare, tulburare ciclotimică, suicid
Borderline	Intensitatea şi versatilitatea relaţiilor interpersonale, binom dispoziţional în raporturile interpersonale, reacţii impulsiv-agresive la incitaţii minime, intoleranţa solitudinii, sentimentul de vid interior, sentimentul inconsistenţei sau dispersiei identităţii	Reactivitatea şi instabilitatea dispoziţiei, comportament imprevizibil, acreditarea afectivă exclusivă, acte autodistructive repetitive	Episoade psihotice (micropsihotice), simptome psihotice propriu-zise, episoade depresive majore, tentative de suicid, alcoolism
Histrionică	Polarizarea atenţiei celorlalţi, labilitate şi versatilitate dispoziţională, comportament seducător şi provocator, catharsis afectiv facil, comunicare colorată, metaforică, conduită erotizată şi realitate sexuală, sugestibilitate, impresionabilitate, permeabilitate, dramatizarea conţinutului comunicării	Personalizarea relaţiilor, redusă disponbilitate sau incapacitate de a menţine relaţiile, abilitate pentru noutate, stimulare sau schimbare, auto-ipostaziere în roluri externe sau insolite, intoleranţă la ignorare sau marginalizare, incapacitate de amânare, entuziasmare facilă şi efemeră, comportament manipulativ, dependenţă de cel investit afectiv, ameninţări cu suicidul sau tentative suicidare demonstrative, amnezia traumelor, frustrărilor, efectelor dramatice (la belle indifference)	Tulburări de somatizare, episoade depresive, dependenţe medicamentoase, tentative suicidare, tulburări de dinamică sexuală
Narcisică	Autoevaluare exagerată, nerealistă, fantezistă, idealizarea propriei persoanei, invocarea explicită şi implicită prin conduită a calităţilor şi importanţei sale, aşteptări disproporţionate ca aceste însuşiri exagerate să fie recunoscute si tratate ca atare de către ceilalţi, conduită distantă, arogantă, emfatică, non-receptivitate şi insensibilitate la opinii diferite, sfaturi sau îndemnuri, disponibilităţi empatice reduse, aviditate pentru titluri, demnităţi, situaţii, onoruri, ranguri	Fantasme de succes nelimitat, mărire, putere, bogăţie, manipulare a relaţiilor, sensibilitate la critică, insucces, frustrare sau pierdere, sentimente ostile sau malefice pe care le proiectează asupra interlocutorilor	Tulburare distimică, tulburare depresivă majoră, alcoolism, toxicomanie
Evitantă	Sociofobie cu evitarea activităţii ocupaţionale care implică relaţii interpersonale, prudenţă excesivă şi rigoare în orice relaţionare, teama de a fi ridiculizat sau respins, teama de a nu fi criticat sau umilit în public, stare de aprehensiune sau anxietate persistentă, pervazivă şi limitativă, evitarea şi teama de a iniţia noi relaţii interpersonale, ataşamente personale restrictive, subsestimarea însuşirilor şi disponibilităţilor personale, dorinţa de a fi acceptat şi simpatizat, nevoia de tandreţe, securizare şi reasigurare, dificultate în deliberare, decizie şi angajare	Hipersensibilitate şi tendinţă la interpretativitate, tendinţă de a exagera eventualele riscuri, eşecuri, pericole, trăirea intensă, dureroasă a inacceptării, refuzului, respingerii şi discriminării, nevoia de certitudine, stabilizare şi securizare	Tulburări anxioase, depresii, fobii sociale
Dependentă	Autostimă redusă prin subestimarea calităţilor şi disponibilităţilor proprii, nevoia de aprobare, de acceptare şi de suport, sacrificii în vederea obţinerii aprobării suportului şi îngrijirii, acordă altuia girul propriilor sale responsabilităţi, dificultatea sau incapacitatea de a lua decizii în probleme curente, reducerea sau anularea iniţiativelor, nevoie de ataşament	Teama de a fi abandonat, toleranţă excesivă faţă de persoana investită ca protector, limitarea relaţiilor sociale la cei de care sunt dependenţi, evitarea responsabilităţilor, tendinţa de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresie a neîncredereii sau incapacităţii sale	Tulburare de adaptare, tulburări anxioase şi depresive
Obsesiv-compulsivă	Înaltă valorizare a reglementărilor, regulilor şi ordinelor, performeri ai analizei şi detaliului, perfecţionism extrem, militanţi ai lucrului bine făcut, voluntari ai sacrificiului pentru muncă şi devotament, conştiinciozitate, scrupulozitate, rigiditate, intoleranţă faţă de indiferenţă, compromis şi corupţie, militanţi ai standardelor înalte autoimpuse, exigenţă faţă de ceilalţi şi tendinţa de a le impune propriile standarde, rigori sau stil de viaţă, incapacitate de a delega autoritatea, teama de schimbare a activităţii cotidiene, locului de muncă, locuinţei, adepţi fanatici ai stabilităţii, conservatorism	Înaltă valorizare a conduitelor raţionale, comunicare concretă, necesară, reală, incapacitate de exprimare a sentimentelor tandre, reducerea nuanţării emoţionale, relaţii interpersonale reduse, indecizie, dificultăţi de deliberare	Schizofrenie, depresie majoră, dezvoltări delirante de tipul delirului de relaţie, dezvoltări hipocondriace
Pasiv-agresivă	Rezistenţă la solicitare sau îndemn, temporizarea sau amânarea răspunsului la rugăminţi, ordine sau solicitări, caracterul indirect sugerat sau chiar disimulat al formulării cererilor şi al exprimării dorinţelor, dependenţa ostilă faţă de persoana semnificativă cu care se află în relaţie, refuzul schimbării, comportament lamentativ	Retroflexia ostilităţii, opoziţie faţă de autoritate, anxietate, acceptarea pasivă şi egoistă a planurilor şi acţiunilor persoanei semnificative, resentimente şi invidie, iritabilitate, cinism, impresia că sunt neînţeleşi şi insuficient apreciaţi, defect de relaţionare, automanipularea în tendinţa de justificare a poziţiei lor de dependenţă, scepticism, ambivalenţă în deliberare, neîncredere în forţele proprii, stima de sine scăzută	Suicid, distimie

               Tulburări de personalitate şi boală. Nivele de apărare a Eului în situaţia de a fi bolnav

                  Matur – sănătos şi adaptativ, cogniţie şi afectivitate integrate

                              Altruism – delegare, dar mulţumind pentru serviciile celorlalţi

                              Anticipare – planificarea realistă a evenimentelor din viitor

                              Umor – exprimarea sentimentelor şi eliberarea tensiunii

                              Sublimarea – indirect exprimarea parţială a nevoilor

                              Supresia – neluarea în seamă a unui conflict în mod conştient

                  Nevrotic – sentimente instinctuale alterate pentru individ care apar pentru un observator ca ‘amânări’

                              Deplasare – redirecţionarea sentimentelor către un obiect mai puţin încărcat afectiv

                              Disociere – alterarea sensului de identitate pentru a evita neplăcerile

                              Intelectualizare – atenţia acordată detaliului, evitarea afectului

                              Formaţiune reacţională – comportament opus rugăminţii nedorite

                              Reprimare – ‘uitarea’ unor aspecte ale realităţii

                  Imatur – normal la copiii mari, ajută adulţii la evitarea intimităţii, obişnuit în tulburările de personalitate şi dispoziţie

                              Comportament extrovertit – exprimarea comportamentală a unui conflict inconştient

                              Hipocondrie – transformarea sentimentelor în preocupări somatice

                              Agresiune pasivă – complianţă deschisă, ostilitate ascunsă

                              Proiecţie – atribuie sentimentele proprii altcuiva

                  Narcisist – normal la copiii mici, alterează realitatea pentru individ, apare bolnav mintal pentru un observator

                              Proiecţie delirantă – ideea delirantă paranoidă că sentimentele interioare provin din exterior

                              Distorsionare – reformularea grosieră a realităţii exterioare

                              Negarea psihotică – ignorarea fermă a unor aspecte evidente ale realităţii

                  Complicaţii ale tulburărilor de personalitate:

·         tulburare de somatizare

·         tulburare anxioasă/fobii sociale

·         episod depresiv major

·         episoade psihotice

·         tulburare delirantă

·         dependenţă de substanţe

·         alcoolism şi toxicomanie

·         suicid